Legea Capitalei

Proiectul Legii Capitalei, lansat in dezbatere publica de PD-L, propune bucurestenilor o administraţie publică locală modernă, suplă, eficientă, coerentă, funcţională şi, nu în ultimul rând, echitabilă. Legea poate impune Bucurestiul, pana in anul 2020, in topul capitalelor europene din punct de vedere al calitatii vietii si al calitatii dezvoltarii urbane.

Initiativa noastra legislativa, care urmareste schimbarea in bine a vietii bucurestenilor, este de fapt o lege de reformare administrativa a capitalei. Am pornit in acest proiect de la realitatea ca sisitemul actual de impartire a raspunderii si a resurselor  administrative ale municipiului Bucuresti impiedica dezvoltarea unitara si coerenta a capitalei. Astfel, am constatat ca se impune:

1. Existenta unui buget agregat al municipiului Bucuresti, care sa permita reducerea decalajelor de dezvoltare dintre diferite zone ale capitalei si planificarea strategica a dezvoltarii acestui oras. Astazi, Bucurestiul nu are un buget agregat, ci are 7 bugete care nu au nicio legatura unul cu celalalt. Bugetul sectorului 1, de exemplu, este de 6 ori mai mare decat bugetul sectorului 5, motiv pentru care exista diferente majore intre cele 2 sectoare in ceea ce priveste gradul de confort urban. Primaria Generala a Municipiului Bucuresti nu poate face o previziune a veniturilor proprii ale capitalei, deoarece acestea sunt colectate si gestionate la sectoare. Intr-un asemenea context, nu se poate vorbi despre credite municipale de dezvoltare, si nici despre planificarea dezvoltarii orasului ca intreg. In consecinta, dupa legile in vigoare astazi, nu putem vorbi despre viitorul capitalei. Şi nu este corect faţă de bucureşteni.

2. Acordarea de competente exclusive Primariei Generale a Municipiului Bucuresti referitoare la politicile de urbanism. Am asistat cu totii neputinciosi, in ultimii ani, la degradarea peisajului urban din capitala, pe fondul luptelor revansarde intre CGMB si consiliile de sector pe PUZ-uri cu dedicatie, pe PUD-uri care fac derogari de la PUZ-uri, pe controlul asupra a ceea ce se construieste. Avem in capitala, in domeniul urbanismului, un sistem caracterizat de slabiciune si confuzie, care incurajeaza coruptia si distruge infatisarea orasului. Trebuie sa schimbam aceasta stare de fapt. Primaria Generala a Municipiului Bucuresti trebuie sa elaboreze, de altfel, politicile sectoriale de dezvoltare pe toate palierele dezvoltarii urbane.

3. Regandirea structurii si rolului sectoarelor din Bucuresti, respectiv a relatiei dintre acestea si primaria generala. Bucurestiul a mostenit o structura administrativa formata din 6 sectoare decupate ca niste felii dintr-un tort rotund, fiecare dintre ele avand in componenta o bucata din zona centrala. Interventiile complexe de regenerare urbana in acesta zona, atat de necesare, nu au putut atinge anvergura asteptata datorita unor competente de lidership si/sau de autorizari. In alte capitale europene, exista sectoare/districe ale caror functii care nu se suprapun cu cele ale municipalitatii. Deasemenea, in alte capitale exista o coordonare intre sectoare si capitala ca intreg, lucru care conduce la coerenta planurilor strategice ale orasului. Functiile sectoarelor trebuie sa se limiteze la zona serviciilor sociale si a prestatiilor directe catre populatie, in concordanta cu politicile elaborate de Primaria Generala a Municipiului Bucuresti.

Principalele prevederi ale Proiectului Legii Capitalei initiat de PD-L pentru rezolvarea incoerentele administrative semnalate sunt:

  1. Formarea unui buget agregat al capitalei (in loc de 7 bugete cate exista in prezent) si alocarea banilor catre sectoare in baza unui plan de dezvoltare strategica a municipiului Bucuresti
  2. Acordarea de competente exclusive Primariei Generale a Municipiului Bucuresti in domeniul urbanismului si in administrarea serviciilor publice municipale
  3. Alegerea consilierilor generali prin vot uninominal
  4. Desfiintarea consiliilor locale de sector
  5. Inlocuirea celor 6 primari de sector de catre 6 viceprimari, membri ai Consiliului General al Municipiului Bucuresti

Am lansat proiectul Legii Capitalei in dezbatere publica si ne-am intalnit deja cu foarte multi bucuresteni, dar si cu reprezentanti ai societatii civile care au venit cu idei ce pot imbunatati substantial proiectul nostru. Cum va arata legea care se va discuta in Parlament? Vom stii acest lucru doar dupa ce vom incorpora in proiectul nostru opiniile bucurestenilor interesati de Bucurestiul anului 2020, de zestrea pe care o lasam noii generatii.

Legea Capitalei – O administratie locala mai supla si mai eficienta

Bucureştiul este un oraş bogat care arată ca un oraş sărac. Deşi există bani suficienţi pentru investiţii, managementul resurselor nu a fost întotdeauna cel mai eficient. De aceea, principala idee care stă în spatele Legii Capitalei este alocarea mai eficientă a resurselor pe care Bucureştiul le are la dispoziţie.
Într-un fel, există aceeaşi problemă ca şi la Bugetul de stat. Deşi există bani, mulţi dintre aceştia se duc către susţinerea unui aparat administrativ bugetofag care se autoperpetuează. Mai ales la nivelul sectoarelor. Soluţia este aceeaşi: reforma din temelii a aparatului administraţiei locale.
Un prim pas ţine de eficientizarea cheltuielilor. Iar acest lucru se poate face prin reducerea aparatului birocratic. Din 1996 se tot vorbeşte despre necesitatea ghişeului unic sau despre reducerea numărului de funcţionari. Legea Capitalei implică tocmai asta.
Un calcul preliminar arată că desfiinţarea consiliilor de sector şi renunţarea la o bună parte a aparatului administrativ al sectoarelor ar reduce semnificativ cheltuielile bugetare. Calculele preliminare arată economii de câteva zeci de milioane de lei anual. Bani care ar putea fi orientaţi către proiecte majore de investiţii pentru Capitală. Poate în felul acesta bugetul Primăriei Generale ar fi autosustenabil, fără infuzii semnificative dinspre Guvern.
În plus, reducerea aparatului birocratic va atrage după sine o simplificare a procedurilor care trebuie urmate. Mai puţine hârtii, mai puţine avize şi aprobări. Se câştigă bani şi timp. Legea Capitalei propune o administraţie locală mai suplă şi mai eficientă.
Legea Capitalei rezolvă şi problema suprapunerilor de competenţe şi a vidurilor de competenţă. Diverse instituţii subordonate fie Primăriei Generale, fie primăriilor de sector, îşi pun piedici acum, iar rezultatul final este nul. La fel cum există zone asupra cărora nimeni nu se interesează şi diversele instituţii îşi declină competenţa.
Exemplele sunt foarte multe. De curând, primarii de sector spuneau că nu au competenţe în problema câinilor maidanezi, iar primarul general spunea acelaşi lucru. Şi nici acum nu e clar cine trebuie să rezolve problema. La fel, am mai vorbit pe blog despre problemele de la Henri Coandă şi faptul că nimeni nu-şi asuma răspunderea asupra introducerii utilităţilor acolo. A trebuit să intervină MDRT ca problema să se rezolve.
Într-un Bucureşti post-Legea Capitalei, astfel de probleme nu ar mai exista. Iar liberalii numesc asta accountability – s-ar şti foarte clar cine şi de ce se ocupă, iar cei care nu-şi fac treaba pot fi traşi la răspundere.
Responsabilitatea rezultă şi din implicaţiile politice ale Legii Capitalei. Bucureştenii nu-şi vor mai alege primarii de sector, dar vor vota uninominal pentru consilierii generali. Aşa cum fiecare bucureştean ştie cine este deputatul din colegiul său, la fel trebuie să ştie cine îl reprezintă în CGMB. Şi, eventual, îl poate trage la răspundere dacă nu-şi face treaba cum trebuie. Păstrarea variantei pe liste echivalează cu ascunderea în continuare în spatele partidului, cât mai departe de cetăţeni.
Toate aceste măsuri arată caracterul profund reformist al Legii Capitalei. Este primul proiect legislativ integrator de dreapta care vizează Bucureştiul. Are ca scop o administraţie mai suplă, o cheltuire mai eficientă a banului public şi mutarea puterii de decizie în mâna bucureşteanului. Adică facem economie, distribuim mai eficient resursele şi transparentizăm procesul de decizie.

Pe litoral, lupta se duce cu rechinii imobiliari

Când am preluat funcţia de ministru al Turismului, în urmă cu doi ani, am crezut că starea litoralului românesc se va schimba repede în bine. Până atunci, îmi imaginam că doar lipsa implicării Guvernului în dezvoltarea turismului a generat situaţia deplorabilă pe care o constatam. Odată cu interesul şi susţinerea pe care le arătam,  ar fi trebuit să avem o colaborare fructuoasă cu toate părţile cointeresate şi să apară rezultatele pozitive. De altfel, aceasta a fost şi principala temă a discursului meu din prima vizită oficială pe care am făcut-o din postura de ministru, tot pe litoral, tot în ianuarie, dar în urmă cu doi ani.

Acum, constat cu dezamăgire că lucrurile nu merg nici pe departe aşa cum am sperat. Astăzi, la Forumul Naţional de Turism de la Mamaia am vorbit despre aceleaşi probleme ca şi în 2009. Principala cauză  este lipsa de responsabilitate şi implicare a unora dintre autorităţile locale în iniţiativele ministerului.

Din păcate, unii dintre primari şi-au asumat rolul de paznici ai celor care au transformat plajele în şantiere pentru blocuri. Rechinii imobiliari, deşi animale de pradă, sunt protejaţi de administraţiile locale. Aceasta este explicaţia pentru care aproape toate construcţiile amplasate ilegal pe plajă care au fost demolate anul trecut de către minister sunt acum reînălţate, unele cu avize de construcţie din partea primăriilor.

Unii primari revendică dreptul de a decide singuri asupra evoluţiei staţiunilor pe care le administrează, invocând principiul descentralizării. Teoria este frumoasă, dar practica de 20 de ani ne arată unde a dus lăsarea deciziei doar la nivel local. Un litoral dezvoltat inegal între nord şi sud, haotic, cu construcţii fără legătură cu specificul şi destinaţia zonei, dar care aglomerează excesiv spaţiul, făcându-l insuportabil. Motiv pentru care tot mai mulţi turişti aleg alte destinaţii. Litoralul românesc este de importanţă naţională. Ca urmare, are nevoie de reguli, principii de gestionare şi dezvoltare care să depăşească interesul local. Şi, ca să dau un exemplu, la Mamaia nu vin doar constănţeni, ci români din toată ţara.

La debandada construcţiilor noi, se adaugă rezultatele proaste ale privatizărilor în turism. Hoteluri cumpărate pe nimic sunt ţinute închise de şmecherii lor proprietari. Hotelierii adevăraţi mi-au cerut astăzi naţionalizarea acestora. Cred că o soluţie trebuie găsită împotriva celor care îşi bat joc de şansa României de a creşte economic prin dezvoltarea turismului, invocând garantarea prin Constituţie a dreptului la proprietate.

În doi ani şi pentru prima oară după Revoluţie, Guvernul a investit prin MDRT peste 80 de milioane de euro în proiecte de infrastructură turistică, din care mai mult de 5 milioane de euro pe litoral. Elaborăm în mod profesionist PUZ-ul plajelor, care va fi gata până în 15 martie, şi vom achiziţiona şi implementa un plan de măsuri concrete care să dezvolte sudul litoralului.

Dar, oricât ne străduim noi, dacă autorităţile publice locale văd litoralul ca pe propria moşie, de pe urma căreia îşi pot strânge o frumoasă avere, atunci şansele de salvare a turismului litoral sunt foarte mici. Interesul public nu poate fi ignorat faţă de interesul economic privat.

Investitii de peste 30 de milioane de euro pe Valea Prahovei si in Brasov

Am participat astăzi la inaugurarea telescaunului care va deservi pârtia Valea Soarelui din Sinaia. Proiectul a fost realizat în parteneriat cu autorităţile locale şi a costat MDRT 6 milioane de euro. Instalaţia de transport are peste 1,6 km lungime şi poate să transporte 1800 de persoane într-o oră. Importanţa proiectului pentru Sinaia este foarte mare, pentru că uneşte, practic, la bază, cele două domenii schiabile: Valea Soarelui şi Valea Dorului.

Telescaunul face parte din Programul Naţional „Schi în România”, derulat de ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Scopul declarat este acela de a dezvolta infrastructura turistică montană. Iar acest lucru se vede şi din perspectiva celor peste 30 de milioane de euro cheltuiţi în ultimii doi ani prin acest program.

În toate staţiunile importante de pe Valea Prahovei şi din Braşov au fost finalizate sau sunt în lucru obiective de investiţii. Au fost date în folosinţă centre salvamont în judeţele Braşov şi Prahova. În Poiana Braşov au fost aduse instalaţii de zăpadă artificială şi se lucrează la lărgirea domeniului schiabil în vederea Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE) din 2013. La Predeal s-au realizat lucrări de consolidare şi refacere a zonei inferioare a Pârtiei Cocoşul, a fost refăcută Pârtia Subteleferic şi s-au finalizat lucrările la pârtia de biatlon. În Râşnov au pornit lucrările la pârtia de biatlon şi s-au alocat banii pentru trambulina K90, a doua din România. La Azuga s-a lucrat la reabilitarea Pârtiei Sorica. La Buşteni a fost sprijinită realizarea celui mai mare Fun Park din România, la baza Pârtiei Kalinderu.

Pe lângă aceste obiective finanţate prin Programul „Schi în România”, există multe proiecte cu fonduri europene sau fonduri de la Buget pentru realizarea de pârtii de schi în alte zone ale ţării. Spre exemplu, săptămâna viitoare va fi dat în folosinţă telescaunul din Hunedoara. Am inaugurat mai multe pârtii de schi anul trecut (Borsec, Piatra Neamţ, Vatra Dornei, Gura Humorului, Sfântu Gheorghe) şi altele sunt în lucru, urmând a fi date în folosinţă iarna viitoare.

Lărgirea domeniului schiabil din România va avea ca efect o creştere a numărului de turişti străini, care ar putea să vadă în ţara noastră o alternativă mai ieftină la destinaţii din Vestul Europei. Secundar, vor scădea, sper eu, costurile unei vacanţe la munte în timpul sezonului, preţurile fiind destul de piperate acum.

Turismul montan din România suferă în continuare din cauza infrastructurii deficitare. Îmi spuneau cei de la Sinaia că de 60 de ani nu se mai făcuseră investiţii acolo, deşi au existat mai multe strategii în acest sens după Revoluţie. Am însă speranţa că investiţiile făcute în aceşti ultimi doi ani şi care vor continua de-o manieră susţinută până în 2013 vor oferi şansa de a se impune turismului montan românesc. Nu de alta, dar am văzut astăzi, la Sinaia, ce înseamnă o pârtie de schi plină ochi de turişti. O imagine perfect comparabilă cu oricare alta din Austria, să spunem.

E evident că potenţial natural există. La fel de evident este şi faptul că turismul e o investiţie care se amortizează uşor şi cu potenţial economic important. Acum, există şi voinţă politică în acest sens. Sunt toate şansele pentru o evoluţie în bine în anii următori, mai ales că, din câte îmi dau seama, numărul investitorilor privaţi este în creştere. Pentru mine, e clar că lucrurile încep să meargă spre bine.

10 ianuarie: Braila – Contracte cu fonduri europene si intalnire cu pensionarii

Astăzi, am fost la Brăila pentru inaugurarea unei şcoli reabilitate prin Programul Operaţional Regional şi semnarea a alte trei contracte de finanţare incluse în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană. În total, aproape 12 milioane de euro care merg spre municipiul Brăila pentru modernizarea liniei de tramvai şi reabilitarea infrastructurii rutiere. Sunt obiective foarte importante pentru oraş şi cărora edilii de acolo nu le-ar fi putut găsi finanţare din bugetul propriu.

Am avut parte şi de o întâlnire cu un grup de pensionari nemulţumiţi de impozitarea pensiilor de peste 740 de lei. Discuţia cu dumnealor a fost mai lungă decât cea prezentată pe posturile de televiziune şi nici pe departe atât de tensionată (aşa cum puteţi vedea şi din filmuleţul de mai jos). Am încercat să le explic că motivaţia principală a vizitei mele în Brăila ţine de realizarea unor proiecte importante de infrastructură, care generează locuri de muncă pentru locuitorii oraşului. Mai mult, creează venituri la Buget care să asigure plata pensiilor şi salariilor. Or, eu cred în continuare că aceasta este calea de urmat – cu cât mai mulţi angajaţi, cu atât mai uşor ne va fi să plătim pensii şi alte prestaţii sociale. Iar acesta este unul dintre obiectivele asumate de MDRT în acest an: crearea a cât mai multe locuri de muncă.

Concluzia întâlnirii cu pensionarii a fost, cum se întâmplă mai mereu, că ambele părţi au dreptate. Ca oameni politici responsabili, suntem datori să înţelegem nemulţumirile create în rândul diverselor categorii sociale afectate de măsurile luate, dar trebuie să ne ducem la capăt planul asumat dacă vrem să ne fie tuturor românilor mai bine. A rămas că mă voi mai întâlni cu respectivii pensionari din nou la vară şi sunt convinsă că le voi putea oferi veşti mult mai bune atunci.

Sansa modernizarii infrastructurii Romaniei: fondurile europene

Astăzi, am fost la Roman şi am semnat două contracte de finanţare prin Programul Operaţional Regional. Cele două contracte vizează reabilitarea zonei centrale a oraşului şi creşterea siguranţei în municipiul Roman. Împreună, cele două contracte de finanţare însumează aproape 6,5 milioane de euro.

Se apropie deja sfârşitul lui 2010 şi este timpul unor bilanţuri. Săptămâna trecută, la Sânnicolau Mare, am depăşit borna celor 3 miliarde de euro fonduri europene. M-am ţinut astfel de cuvânt faţă de ce am promis la începutul mandatului de ministru al Dezvoltării.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului s-a orientat către această sursă de finanţare tocmai pentru că bugetul propriu din anul 2010 a fost cu aproape 43% mai mic decât în 2009.

Nu vreau să exagerez, dar aproape fiecare localitate din România are şansa să se dezvolte prin proiecte europene. Sunt multe localităţi care au atras bugetul lor de investiţii pe mai mulţi ani printr-un singur contract. Altfel, niciodată nu ar fi avut banii necesari.

Mai mult decât dezvoltarea infrastructurii, proiectele cu fonduri europene înseamnă locuri de muncă, salarii plătite, profituri încasate de firme şi, într-un final, impozite şi taxe către stat. Este cea mai bună şi sigură afacere pe care o poate face România acum.

Semnarea contractelor de finanţare nu echivalează cu executarea lucrărilor şi primirea banilor. Greul abia acum începe. Peste tot pe unde am fost le-am atras atenţia primarilor că trebuie să se şi ţină de contractele pe care le-au semnat şi că vor primi banii doar dacă vor respecta proiectele iniţiale. De-acum totul depinde de ei.

Dorinţa mea este să încheiem contractarea pentru POR, în total 4,3 miliarde de euro, în prima jumătate a anului 2011. Pentru ca apoi să ne concentrăm pe sprijinirea beneficiarilor în implementarea proiectelor. În acest sens, chiar am luat o decizie foarte importantă: introducerea caietelor de sarcini tip, cu prevederi unice, respectând cadrul legal. Astfel se vor evita situaţiile în care autorităţile publice locale favorizează anumite firme prin modul de întocmire al caietelor de sarcini şi va scădea numărul contestaţiilor. Implicit, va creşte ritmul implementării proiectelor. Sper că nu vor mai exista firme fantome care să câştige licitaţii, să nu termine lucrările, să le abandoneze sau să ceară adiţionale la aceste contracte pentru orice motiv.

Consiliul de Coordonare al PDL Bucuresti

Ieri, a avut loc Consiliul de Coordonare al PDL Bucureşti. Am stabilit echipa cu care vom încerca să recucerim Capitala. E un nou început pentru Organizaţia de Bucureşti a partidului. Aveam nevoie de un asemenea punct de inflexiune. De acum încolo, lucrurile vor intra pe un făgaş normal.

Elena Udrea - PDL Bucuresti

Picture 1 of 36

Elena Udrea este noul presedinte PDL Bucuresti.

PDL Bucureşti îşi propune să câştige toate alegerile care vor urma: localele, parlamentare, europarlamentarele şi prezidenţiale. Este un plan pe patru ani pe care doresc să-l duc la îndeplinire.

Primul lucru pe care trebuie să-l facem este să începem să comunicăm mai mult şi mai bine. Să spunem ce face PDL Bucureşti pentru cetăţenii Capitalei. Pentru că suntem singurul partid care are proiecte pentru Bucureşti.

Vreau să mergem mai mult printre bucureşteni, vreau să vorbim mai des cu ei. În momentul în care vom reuşi să repornim dialogul cu ei, jumătate din munca noastră va fi dusă la îndeplinire. Pentru asta, ne dorim să aprindem flacăra militantismului în membrii organizaţiei noastre. Şi asta ar trebui să ţintească întreg partidul.

Cel mai mult m-a bucurat semnalul de unitate pe care l-a transmis partidul. Uniţi în jurul aceluiaşi scop, PDL este un partid extrem de puternic şi adversarii noştri vor avea o surpriză dacă se consideră deja învingători.

Sunt unii care încearcă să creeze impresia unor falii şi a unor facţiuni care se luptă în interiorul partidului. Ieri, cred eu că am arătat că lucrurile nu stau aşa. Chiar am răspuns unei întrebări din partea unui jurnalist: nu am cum să mă aflu într-o bătălie cu Vasile Blaga. Pentru că eu voi candida la funcţia de vicepreşedinte şi nu cred că domnul Blaga va ţinti acelaşi loc. Să închidem odată şi pentru totdeauna aceste speculaţii: nu există disensiuni între noi. Vasile Blaga m-a asigurat de tot sprijinul său în lupta dură pe care va trebui să o purtăm la Bucureşti şi, pentru asta, îi mulţumesc.

Ieri, am denunţat impostura PSD şi a primarului Sorin Oprescu. Am spus răspicat cine sunt adversarii noştri şi cu cine ne vom lupta. Vom face tot posibilul, şi la Bucureşti, dar şi în ţară, pentru a împiedica partidul-caracatiţă care este PSD să sufoce România aşa cum a mai făcut-o în trecut.  Cred în această luptă a noastră cu forţele de stânga nereformate.

Tocmai de aceea am transmis un mesaj de unitate a dreptei. Avem nevoie ca o dreaptă unită şi puternică. Şi nu mă refer aici numai la cea politică. Mă refer şi la societatea civilă şi la mediul de afaceri sau chiar la Biserică, din perspectiva noastră de creştin-democraţi.

Aceşti ultimi 20 de ani au arătat că orientarea României spre dreapta a produs progres. Prin tradiţie, dreapta românească este reformatoare. Acum, ca parte a dreptei, ne-am asumat modernizarea României şi nu suntem singuri în acest demers.

S-au incheiat lucrarile la Pasajul Lujerului. Contributia PDL Bucuresti

Imediat după Revoluţie, până la sfârşitul anilor ’90, Bucureştiul a fost un oraş văduvit de orice sursă de finanţare pentru proiecte de infrastructură. Din 2000 încoace, oraşul s-a dezvoltat într-un ritm extrem de alert, printre primele în Europa, şi a cunoscut o îmbunătăţire, chiar dacă uneori insuficientă, a infrastructurii.

Odată cu venirea lui Traian Băsescu ca primar al Capitalei, lucrurile au început să meargă spre bine. Le place sau nu să admită, PSD şi PNL nu au avut nicio contribuţie importantă la proiectele de infrastructură dezvoltate în Bucureşti. Aproape toate proiectele majore de investiţii din Bucureşti au ca origine mandatul lui Traian Băsescu sau chiar cel al lui Adriean Videanu. Practic, PDL Bucureşti a fost partidul determinant în evoluţia acestui oraş, spun eu, în bine.

Am simţit nevoia să fac acest comentariu tocmai pentru că, în ultima perioadă, au apărut tot mai multe personaje care îşi asumă meritele asupra unor proiecte, fără să puncteze importanţa pe care o joacă PDL Bucureşti în viaţa oraşului.

Ieri, a fost predată lucrarea executată la Pasajul Lujerului în ultimul an. Este un proiect absolut vital pentru legătura dintre cartierele Militari şi Drumul Taberei. Sunt parlamentar al Colegiului 25 şi ştiu cât de importantă a fost această reabilitare, în condiţiile în care exista un pericol real ca Pasajul să se prăbuşească.

Evident, la tăierea panglicii, nu a fost invitat niciun reprezentant al partidului nostru. Fac eu această reparaţie morală şi punctez aici câteva elemente pe care le consider extrem de importante.

  1. Reabilitarea Pasajului s-a făcut la cererea Primăriei Sectorului 6, în speţă a primarului Cristian Poteraş.
  2. Lucrarea a fost impusă de PDL în Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Noi am făcut nota de fundamentare şi ne-am implicat activ în votarea aplicării proiectului şi în găsirea surselor de finanţare.
  3. Viceprimarul de atunci domnul Răzvan Murgeanu este cel care a insistat pentru a se găsi soluţii tehnice care să evite închiderea Pasajului. S-a implicat activ în stabilirea modului de lucru şi cred că datorită dumnealui traficul în zona respectivă a fost cât de cât fluid.

Pasajul Lujerului este numai un exemplu de muncă serioasă a PDL Bucureşti în folosul comunităţii. Cred că este corect ca bucureştenii să ştie că le suntem alături şi că, dacă oraşul acesta evoluează în bine, o face şi datorită PDL Bucureşti. Suntem în slujba cetăţeanului. Împreună pentru Capitală!

Sper ca, în curând, locuitorilor din Drumul Taberei să le dau o veste bună privind începerea lucrărilor la metrou, una dintre promisiunile electorale pe care le-am făcut în campania de la parlamentarele din 2008. Asemenea PDL Bucureşti, eu nu uit ce am promis şi mă ţin de cuvânt.

16 octombrie: Cluj-Napoca, Sibiu, Alba Iulia

Ultimele două zile au fost foarte pline de evenimente, dar şi de satisfacţii. Şi din perspectiva muncii de la MDRT, dar şi dintr-o perspectivă pesonală.

Ieri dimineaţă, la Cluj-Napoca, am semnat trei contracte de aproape 48 de milioane de euro prin Programul Operaţional Regional. Ele vizează reabilitarea liniei de tramvai din oraş şi a parcului central. La semnarea contractelor a participat, evident, primarul Sorin Apostu, un continuator al proiectelor primarului Boc. M-a bucurat că, alături de noi, a fost şi Premierul, care, într-o formă sau alta, vede puse în practică proiectele pe care le propunea în urmă cu câţiva ani clujenilor.

Apoi, a urmat partea cea mai plăcută a week-end-ului – departe de tumultul de la Bucureşti, m-am întâlnit la Sibiu cu aproape 40 de ambasadori străini în România. Aceştia au pornit într-o excursie organizată de MDRT ca parte a strategiei de promovare a brandului turistic. Pentru ambasadori, o călătorie iniţiatică într-una dintre cele mai frumoase ţări din Europa.

Toţi cei care au mers pe Transfăgărăşan mi-au spus că poate să devină una dintre cele mai cunoscute şosele transalpine din Europa. Cineva îmi spunea chiar că în Turul Franţei nu vezi asemenea peisaje precum cele oferite de Transfăgărăşan.

La Sibiu, am profitat de moment pentru a semna şi aici contracte de 8 milioane de euro pentru consolidarea şi valorificare a 18 biserici fortificate din zonă, unice în lume, şi restaurarea Bisericii Evanghelice din Sibiu. Bijuterii arhitecturale, puţin cunoscute chiar de români – toate sunt parte a patrimoniului cultural al României. Tocmai de aceea eu spun mereu că primul pas pe care trebuie să-l facem este să ne cunoaştem mai bine ţara.

Ambasadorii au mers la muzeul ASTRA din Sibiu astăzi de dimineaţă. Şi-apoi au pornit către Alba Iulia, pentru ca apoi să se întoarcă la Sighişoara. Mâine, Râşnov şi Braşov.

A trebuit să mă despart de delegaţia de demnitari şi să mă întorc la Bucureşti. Am venit pe Valea Oltului şi am văzut derulându-se unul dintre cele mai frumoase peisaje – pădurea şi muntele au în ele ceva sălbatic şi brutal, dar în acelaşi timp atrăgător.

Poţi să vezi lucrurile dintr-o altă perspectivă. Aş fi vrut să fiu un simplu turist, nu neapărat responsabilă de turismul românesc. Sincer, de mult timp nu mi-am mai dorit ca maşină să meargă mai încet pe şosea în drumul către Bucureşti, dar astăzi, într-o toamnă bacoviană şi atotstăpânitoare, aş fi vrut să mă mai bucur puţin de peisaj.

Aşa că vă îndemn pe toţi: daţi o fugă până la munte, pe Valea Oltului, pe Transfăgărăşan, şi sigur vă veţi întoarce cu bateriile încărcate.

7 octombrie: Husi si Winter Holiday

În ultimele zile, nu am mai apucat să scriu pe blog, fiind ocupată cu pregătirea unei campanii pe care PDL Bucureşti o va derula în Capitală. Mai multe despre asta, săptămâna viitoare. (Astfel fac şi campanie de teasing 😉 ).

Până una, alta, să vă povestesc despre târgul de turism organizat de ANAT, la deschiderea căruia am participat de dimineaţă. Chiar dacă ultimii doi ani de criză economică s-au dovedit dificili pentru turism, la Winter Holiday am văzut o mulţime de firme participante cu pachete turistice dintre cele mai atractive. Evident, am fost mai mult interesată de ceea ce oferă România la acest capitol.

Observ cu bucurie că eforturile noastre de a mări numărul staţiunilor turistice montane încep să dea roade. Preţurile au mai scăzut puţin faţă de alţi ani. Şi, cu siguranţă, odată ce toate pârtiile de ski aflate în construcţie vor fi finalizate, turismul montan va deveni şi mai ieftin.

elena-udrea-1

Picture 1 of 17

Am primit din partea organizatorilor titlul de Preşedinte de onoare al Federaţiei Asociaţiilor de Promovare Turistică. O surpriză plăcută şi, cred eu, o răsplată pentru eforturile pe care le-am făcut de la începutul mandatului pentru promovarea turistică a României.

Vreau să vă încurajez pe toţi să daţi o fugă până la Palatul Parlamentului să vedeţi ofertele agenţiilor de turism. Sunt foarte multe promoţii de early booking. Sigur veţi găsi ceva care să vă placă.

De la târgul de turism, am mers la Huşi. Acolo am avut de semnat nu mai puţin de 9 contracte prin Programul Operaţional Regional. În total, aproape 37 de milioane de euro care vor merge către Vaslui şi Huşi. Majoritatea pentru dezvoltarea infrastructurii urbane, dar şi pentru proiecte sociale.

Alături de mine, au fost prezenţi şi primarii celor două localităţi, domnii Vasile Pavăl şi Ioan Ciupilan. Am vorbit cu dumnealor şi despre posibilitatea accesării altor fonduri europene. Încet, încet, cred că lucrurile se mai dezmorţesc pe această zonă şi reprezentanţii administraţiilor locale încep să vadă beneficiile atragerii acestor fonduri pentru comunităţile lor. Astăzi, spre exemplu, se strânseseră peste 400 de huşeni să asiste la semnarea contractelor, fiind practic una dintre cele mai importante finanţări primite de oraşul lor după 1989.

Cu ocazia asta, mi-am adus aminte şi de câte lucruri am făcut în postura de ministru interimar al Mediului. Anul trecut, cam pe vremea asta, semnam pentru reabilitarea unui parc din oraş. Pentru ca anul acesta să semnez pentru construirea unuia nou. În glumă, le-am şi spus celor prezenţi că, ori de câte ori voi avea o nouă funcţie de ministru, voi semna un nou contract de finanţare pentru ei.

elena-udrea-1

Picture 1 of 3

De la Huşi, am plecat spre Braşov, iar mâine dimineaţă voi fi la Sfântu Gheorghe. Iar la 1 înapoi în Poiana Braşov pentru întâlnirea cu primarii de comune. Dar despre asta, mâine seară.

PS. În altă ordine de idei, am văzut şi eu decizia Preşedintelui Traian Băsescu de a retrimite în Parlament legea pensiilor, pentru a se face o diferenţiere între vârsta de pensionare la femei şi bărbaţi. Mi se pare că argumentaţia Preşedintelui este extrem de corectă şi ea trebuie luată în seamă: femeile, pe lângă serviciu, de cele mai multe ori, trebuie să aibă grijă şi de o familie.  Este, deci, firesc să se poată pensiona mai devreme.